repere în rural: Mutat la țară, Niște orășeni

Migraţia la sat: De ce aleg românii viaţa la ţară. „Majoritatea ne consideră curajoşi“ – Adevărul, 24.10.20

  • Obligaţi de vremuri sau de bunăvoie, sute de mii de români o iau de la capăt anual: fug la ţară, departe de aerul înecăcios al oraşelor. Tineri şi bătrâni deopotrivă caută o viaţă mai liniştită, în sate de munte ori în apropierea oraşelor. „Weekend Adevărul“ a stat de vorbă cu cei care au luat această decizie, inclusiv cu cei influenţaţi de pandemie, şi a aflat despre bucuriile şi greutăţile unui orăşean la sat.
  • Persoane între 25 şi 44 de ani îşi pun întrebări şi îşi dau sfaturi pe cele 50 de grupuri de Facebook ale proiectului „Mutat la ţară – viaţa fără ceas“, creat de Andy Hertz, originar din România, care s-a mutat în 2016, după şase ani petrecuţi în Londra, într-un sat din Apuseni. Grupul mare de pe Facebook a strâns peste 100.000 de oameni, iar în celelalte – cu teme de nişă sau împărţite pe judeţe – numărul variază. În viitor, Andy ar vrea să mai dezvolte platforma mutatlatara.ro şi să adauge noi grupuri pe reţeaua de socializare, de pildă pentru turism rural. Iar când va fi posibil, i-ar plăcea să organizeze un festival la sat. Deocamdată, resursele sunt limitate.

Patria Bank și Niște Orășeni lansează Ghidul de Relocare din Urban în Rural – IQads, 22.10.20

  • Inițiativa Niște Orășeni este un proiect inedit în România, apărut din nevoia de a da o linie directoare tendinței de relocare a orășenilor în mediul rural. Își propune să ofere celor interesați un Ghid de relocare de la oraș la sat, cu ajutorul căruia cei ce doresc să se mute în rural să cerceteze și să evalueze localitatea în care se vor muta din punctul de vedere al factorilor ce alcătuiesc indicele de calitate a vieții.
  • Peste 109.000 români s-au mutat în anul 2017 de la oraş la sat, în timp ce doar 87.000 s-au mutat de la sat la oraş în aceeaşi perioadă, o arată ultimele date ale Institutului Național de Statistică. Iar această tendință a migrației a fost intensificată în acest an, stimulată de contextul pandemic, în care din ce în ce mai mulți români tineri și activi au început să reconsidere traiul pe care îl au în orașele mari și să caute alternative de relocare temporară sau permanentă în comunitățile rurale, în zonele unde au copilărit și nu numai. Procesul a fost posibil și prin extinderea sistemului de lucru de la distanță.

Marius Chivu și Octavian Viorel, despre inițiativa „Niște orășeni” – 20.09.20

  • Scopul iniţiativei „Nişte Orăşeni“ este să-i ghideze pe cei care vor să migreze din urban în rural. Octavian şi Marius au luat în echipă câţiva specialişti, au cerut sprijinul primăriei din Slătioara şi au făcut rost de finanţare privată, după care s-au pus pe treabă. În prezent, cercetează lumea satului alături de ei: Cornelia Florea, cu studii în geografie, etnologie şi antropologie culturală; Claudia Petrescu, de la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii; arhitecta Irina Lupu şi Florin Stoican, preşedintele Asociaţiei Parcul Natural Vacăreşti. – Adevărul

Niște orășeni – Marius Chivu, Dilema veche, 10.09.20

  • Rețelele sociale sînt pline de comunitățile de neorurali – termenul care îi definește pe acești încă orășeni, dar care vor deveni, cel puțin o parte dintre ei, prima generație de „țărani altfel”.
  • Retragerea, mutatul, relocarea sau migrarea la țară par să fie, după munca în străinătate, cel mai important fenomen social al momentului în această țară industrializată forțat, cu populații strămutate în grabă, în anii ʼ50-ʼ70, în orașele construite ca niște colonii în jurul unor șantiere, fabrici și uzine vîndute, după ʼ89, la fier vechi. Gîndite prost odată și conduse acum de oameni fără viziune, orașele și-au atins limita locuirii: poluate, aglomerate, cu infrastructură învechită, oferind o slabă calitate a vieții, fiind un major factor de stres, îmbolnăvire și insatisfacție personală. Downshifting 2.0


contexte

Gospodăria ţărănească, scutită de impozit pe terenuri şi clădiri – ZF, 22.11.20

  • Prin noua lege, gospodăria poate să devină membru asociat în cooperative agricole.
  • De la începutul crizei până acum, în România a crescut cererea pentru imobiliare în mediul rural. Sunt totuşi căutate în special casele din localităţile aflate în apropierea marilor oraşe, pentru că tinerii nu-şi mai doresc să treacă printr-o nouă eventuală izolare la bloc, în apartament. Aceştia simt nevoia de aer curat şi de un spaţiu mai mare. Cele mai recente date oficiale arată că, anual, în România peste 110.000 de oameni se mută de la oraş la sat, în timp ce numărul celor care se mută de la sat la oraş este de aproximativ 87.000.
  • Peste 22.000 de tineri au cerut finanţări să se mute la ţară.

​În vreme de pandemie, “Spania goală” seduce “nomazii digitali” – 15.12.20

  • Țara, care va fi unul dintre principalii beneficiari ai planului european de relansare, are acum o “oportunitate istorică” de a “repopula aceste regiuni” interne cum este Castilia sau Aragon, neglijate de decenii de administrații, arată Gema Roman, de la firma de consultanță Atrevia.
  • Pentru acest lucru va fi nevoie de investiții în școli și spitale și prioritizarea “modelelor mixte” care să alterneze prezența fizică la birou cu munca de acasă.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *